- sterge
- ab·sterge;
English syllables. 2014.
English syllables. 2014.
şterge — ŞTÉRGE, şterg, vb. III. 1. tranz. A freca suprafaţa unui obiect pentru a face să dispară un lichid sau o substanţă străină care îl acoperă. ♢ expr. (fam.) A şterge putina sau a o şterge = a pleca repede şi pe neobservate. (refl.; fam.) A se… … Dicționar Român
ştérge — vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. şterg, perf. s. 1 sg. şterséi, 1 pl. ştérserãm; part. şters … Romanian orthography
ab|sterge — «ab STURJ», transitive verb, sterged, sterg|ing. 1. to wipe off; clean by wiping. 2. Medicine. to purge. ╂[< Latin abstergēre < abs away + tergēre wipe, cleanse] … Useful english dictionary
rade — RÁDE, rad, vb. III. 1. tranz. şi refl. A( şi) tăia cu briciul sau cu maşina de ras părul, barba sau mustăţile de la rădăcină; a (se) bărbieri. ♢ Exp. (tranz.; fam.; ir (ironic).) A rade pe cineva fără săpun = a critica aspru pe cineva. (fam.) Să… … Dicționar Român
şters — ŞTERS1 s.n. Faptul de a şterge. – v. şterge. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ŞTERS2, ŞTEÁRSĂ, şterşi, se, adj. 1. (Despre cuvinte, fragmente dintr un text etc.) Care nu se vede bine; care a fost ras, tăiat cu o linie, suprimat … Dicționar Român
decolora — DECOLORÁ, decolorez, vb. I. 1. refl. (Despre ţesături) A şi pierde culoarea, a ieşi (6) (de soare, la spălat etc.) ♦ A căpăta o culoare ştearsă, mai deschisă; fig. (despre abstracte) a se şterge, a păli. 2. tranz. A înlătura total sau parţial… … Dicționar Român
demachia — DEMACHIÁ, demachiéz, vb. I. tranz. şi refl. A( şi) şterge machiajul sau fardul. [pr.: chi a] – Din fr. démaquiller. Trimis de LauraGellner, 09.07.2004. Sursa: DEX 98 A demachia ≠ a machia Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime demachiá … Dicționar Român
oblitera — OBLITERÁ, obliterez, vb. I. 1. refl. şi tranz. (livr.; despre inscripţii, manuscrise etc.) A (se) şterge treptat, a deveni sau a face să devină neciteţ. 2. tranz. A anula o marcă poştală sau un timbru prin aplicarea unei ştampile. 3. tranz.… … Dicționar Român
radia — RADIÁ1, radiez, vb. I. 1. intranz. şi tranz. (La pers. 3) A emite, a împrăştia raze de lumină, de căldură, unde sonore sau fascicule de particule radial, în toate direcţiile. 2. intranz. fig. A avea o înfăţişare care reflectă fericire, bucurie… … Dicționar Român
zbughi — ZBUGHI1 interj. Cuvânt care indică o săritură peste un obstacol sau fuga bruscă şi neaşteptată dintr un loc. [var.: zbúghia interj.] – et. nec. Trimis de valeriu, 02.06.2003. Sursa: DEX 98 ZBUGHÍ2, zbughesc, vb. IV. tranz. (În … Dicționar Român